proprietate – Titlu site

Autor: Grigore Ardelean, doctorand, lector universitar, la Catedra „Ştiinţe juridice” a Academiei “Ştefan cel Mare”

Summary

* * *

Continuity righteous exercise of intellectual property can be ensured only when it enjoys protection unlimited in time, and if notwithstanding this right becomes temporarily, relations which have as their object rights can generate these categories must establish a special legal regime.

* * *

Multă vreme sistemul normelor juridice responsabile de protecţia unor drepturi, ce pentru unii reprezintă valori inestimabile, nu a înregistrat progrese atîta timp cît pentru alţii, cei care formează majoritatea, ele constituie drepturi fireşti şi lipsite de amploare, probabil din cauza faptului că acestea vizează doar unele categorii de subiecte sau, că nu apără interese patrimoniale necesare existenţei umane. Contextul dat face referire, de fapt, la dreptul de prorietate intelectuală care a reclamat protecţie odată cu intensificarea ameninţărilor, iar prin urmare, diminuarea valorii a tot ce este creat prin munca intelectuală. Efectele alertei prin care se intenţiona să se arate caracterul prejudiciabil al acestor categorii de daune, astăzi sunt reflectate în conţinutul normelor din legea fundamentală a fiecărui stat. Constituţia Republicii Moldova pune fundamentul acestor categorii de relaţii odată cu instituirea şirului de norme[1] predestinate a fi transpuse în legi organice[2], iar ulterior acestea să formeze cadrul juridic ce va garanta exercitarea dreptului de proprietate intelectuală de rînd cu celelalte drepturi fiundamentale ale omului. Totuşi, specificitatea şi sensibilitatea cu care se manifestă aceast drept, ce astăzi necesită a fi recunoscut ca un drept natural, cere şi o abordare aparte a reglementărilor din domeniu, fapt care determină pe legiuitor să facă o delimitare între regimul juridic aplicabil proprietăţii intelectuale şi cel aplicabil dreptul de proprietate în general, ţinîndu-se cont de specificul fiecăruia în parte. Continuă lectura „Reflecţie asupra inadmisibilităţii transmiterii prin moştenire a dreptului de autor”

Autor: Botnari Veaceslav, student în anul IV (BAC), Facultatea de Drept, USM

Dreptul de proprietate este unul esenţial şi cu o valoare şi încărcătură deosebită, atât în plan juridic cât şi social. În acest sens el găsind recunoaştere şi apărare juridică în cele mai importante acte normative precum CEDO [1], DUDO[2], Constituţia RM[3]. La modul practic însă, legislaţia civilă a RM, apără dreptul de proprietate prin intermediul Codului Civil [4] – acţiunea în revendicare şi acţiunea negatorie. În prezenta lucrare se va încerca o succintă abordare a modului de aplicare şi utilizare a acţiunii în revendicare, aceasta fiind una dintre cele mai importante şi mai utilizate metode de apărarea a dreptului de proprietate.

Din conţinutul art. 374 CC şi 375 CC rezultă o serie de condiţii necesare a fi îndeplinite pentru a se putea înainta o acţiune în revendicare, şi anume: art. 374 alin.1 CC stipulează că proprietarul are dreptul să-şi revendice bunurile aflate în posesiunea nelegitimă a altuia. De aici se desprind trei condiţii: Continuă lectura „CONSIDERAŢII ASUPRA ACŢIUNII ÎN REVENDICARE”