Titlu site

CLAUZA DE HARDSHIP – CONCEPT ŞI APLICARE

Autor: Botnari Veaceslav, student în anul IV (BAC), Facultatea de Drept, USM

Contractul este acordul de voinţă realizat între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc, se modifică sau se sting raporturi juridice, aceasta este definiţia legală a contractului prevăzută de codul civil. Încheierea, modificarea şi stingerea raporturilor juridice contractuale se realizează în primul rând prin prisma principiului libertăţii contractuale specificat în primul articol al CC, dar şi în art.668CC care detailează: contractul poate fi modificat sau rezolvit numai în conformitate cu clauzele sale ori prin acordul părţilor dacă legea nu prevede altfel. O astfel de modalitate este prevăzută la articolul 623 CC intitulat „Ajustarea contractului în cazul modificării împrejurărilor” situaţie intitulată în doctrină – Hardship.

Situaţia de hardship se manifestă atunci când după încheierea contractului survin evenimente, a căror apariţia nu a putut fi prevăzută de părţi, dar care dezechilibrează excesiv balanţa de obligaţii stabilită între părţi, iar păstrarea nemodificată a obligaţiilor contractuale ar fi inechitabilă. Continuă lectura „CLAUZA DE HARDSHIP – CONCEPT ŞI APLICARE”

Dobânda exagerată în contractul de împrumut este ilegală

Serviciul de presă al Curţii Supreme de Justiţie

Decizia Curţii Supreme de Justiţie

Deşi a trecut o perioadă considerabilă de timp de la intrarea în vigoare a Codului civil (redacţia 2002), mai persistă numeroase situaţii când sunt încheiate contracte cu ignorarea prevederilor legale, iar părţile sunt nevoite să apeleze la instanţele de judecată pentru soluţionarea conflictelor.

Un asemenea caz, se referă şi la stabilirea dobânzilor în contractele de împrumut încheiate cu alte persoane decât instituţiile bancare (a căror activitate este reglementată separat). Considerăm că aducerea în atenţia opiniei publice a unui litigiu care a avut drept obiect de examinare dobânda rezonabilă în contractul de împrumut ar putea favoriza înţelegerea corectă a drepturilor persoanelor care apelează la un împrumut, precum şi ar limita abuzurile din partea instituţiilor de creditare. Continuă lectura „Dobânda exagerată în contractul de împrumut este ilegală”

Consideraţii generale privind obligaţiile civile

I. Noţiunea de obligaţie

1.1. Domeniul obligaţiilor

Toate raporturile juridice stabilite între două sau mai multe persoane reprezintă o totalitate de drepturi personale, noţiunea îmbrăţişând atât raporturile juridice nonpecuniare (numite de altfel şi extrapatrimoniale), precum autoritatea parentală, cât şi raporturile juridice pecuniare, însă în accepţiunea sa restrânsă, construită pe un conţinut tehnic, dreptul personal sau obligaţia reprezintă un raport juridic pecuniar creat între persoane. Dreptul obligaţional este, în final, un „drept al intereselor egoiste” degrevat de orice consideraţii de ordin afectiv, care dau un aspect particular drepturilor personalităţii şi raporturilor juridice familiale. Continuă lectura „Consideraţii generale privind obligaţiile civile”

Hai cu liftul!

Sursa: allmoldova.md

Tu cât plăteşti pentru utilizarea ascensorului?! Dacă îţi spun că achiţi circa „x” m2 de spaţiu locuibil, desigur că mă vei întreba: „Ce are coada vacii cu ştampila primăriei?!” Păi conform logicii longevivului guvern Tarlev o legătură cauzală dintre aceste două entităţi totuşi există.

În îndepărtatul an 2006, mai obscur, mai puţin public şi mult prea dubios, cei de la Guvern au modificat procedura de încasare a plăţilor pentru consumul de energie electrică, înregistrat la utilizarea liftului din blocurile locative multietajate.[1] Astfel, conform legislaţiei actuale plata pentru ascensor se calculează în baza contractului de furnizare a energiei electrice încheiat între furnizor şi gestionarul fondului locativ, luându-se ca metodă de calcul raportul de proporţionalitate dintre numărul de persoane din bloc şi consumul de energie electrică înregistrat per total. E şi normal să fie aşa! Lipsa contractului, însă, schimbă radical accentele algebrice şi presupune pentru cel ce se plimbă cu liftul o obligaţie de plată, determinată în baza cotei deţinute din suprafaţa totală (în metri pătraţi) a locuinţelor (încăperilor) ce îi aparţin persoanei în baza datelor prezentate de gestionarul fondului de locuinţe. Altfel spus, achiţi în dependenţă de aria apartamentului în care locuieşti sau locuiţi, indiferent de numărul de persoane. Continuă lectura „Hai cu liftul!”

Antecontractul (variantă desfăşurată)

Dorin Cimil, doctor în drept conferenţiar universitar, Catedra drept civil, USM

The juridical construction of the pre-contract, regarded as an act that produces certain rights and obligations, was partially revived by the content of the national Civil Code of 2003. The contractual practice, established before this code, developed particular pre-contractual agreements, especially concerning the sale of real estates. Thus, on the basis of this research we tried to explain the nature of pre-contractual acts retaining some relevant facts of their evolution history and their present normative content. Continuă lectura „Antecontractul (variantă desfăşurată)”

Concediul se amână!

Sursa: allmolodova.md

Multe stimate cititor, dacă ţi-ai adunat lucrurile pentru a pleca în concediu undeva în „ţările calde”, îţi recomand ca pe lângă securitatea casei şi plenitudinea bagajului, să-ţi verifici şi datoriile curente, deoarece, odată ajuns la vamă, ai putea deveni protagonistul emisiunii „Surprize Surprize”. Dacă nu înţelegi despre ce îţi vorbesc, atunci află că, în conformitate cu art. 8 lit. g) din Legea nr. 269-XIII din 1994 cu privire la intrarea şi ieşirea din Republica Moldova, se refuză eliberarea paşaportului şi a documentului de călătorie sau prelungirea termenului de valabilitate a acestuia dacă solicitantul are obligaţiuni patrimoniale faţă de stat, de persoane fizice şi juridice, conform hotărârii instanţei de judecată. Altfel spus, dacă instanţa de judecată te-a obligat cândva să achiţi o anumită datorie rişti să fii în lista neagră a celor de la documentarea populaţiei, fie de la Serviciul Vamal. Conform unei practici neghioabe, fiindcă a o numi ilegală ar fi prea puţin spus, restricţionarea dreptului tău la liberă circulaţie (sau ditamai dreptul la „paşaport”) urmează următorul itinerar: creditorul, adică celui căruia îi datorezi o anumită sumă, obţinând hotărârea instanţei de judecată, face o reclamaţie la Direcţia Generală de Evidenţă a Populaţiei de pe lângă Întreprinderea de Stat „Registru”, prin care solicită aplicarea interdicţiei de eliberare a paşaportului sau de a părăsi ţara. Restricţia în cauză e valabilă până la dată în care îţi vei stinge datoriile, iar creditorul prin actul său de clemenţă va binevoi să-i ceară Marelui Registru să te lase în pace. Continuă lectura „Concediul se amână!”

Antecontractul

Dorin Cimil, doctor în drept, conferenţiar universitar, Catedra drept civil, USM

Construcţia juridică a antecontractului a fost reintrodusă fragmentar în legislaţia civilă în calitate de mecanism juridic pentru reglementarea relaţiilor de formare progresivă a contractului civil prpriu-zis. Însăşi procesul de formare a unui contract civil, convenţional poate fi descompus în mai multe etape, necesare pentru maturizarea consimţămîntului de a contracta. Negocierile contractuale deseori trec succesiv în faza ante-contractelor, entităţi juridice pe larg utilizate în practica contractuală în formula “contract preliminar”, “contract prealabil”, “contract cadru”, “acord de principiu”, “scrisoare de intenţie”. Deşi, codul civil nu plasează această formulă juridică în cadrul clasificării legale a contractelor, expusă în art.666, totuşi noţiunea şi regimul juridic al ante-contractelor este într-o manieră nesistemică stabilită de legislaţia civilă. Conform prevederilor art. 679 alin.3 CC RM “prin contract se poate naşte obligaţia de a se încheia un contract. Forma stabilită pentru contract se aplică şi pentru antecontract”. Menţiunea legală respectivă îşi are amprenta în teoria germană de calificare largă a antecontractului, conform căreia antecontract este orice contract viitor, orice convenţie obligatorie, dar provizorie, ceea ce nemţii numesc punctaţie, fiecare din punctele ce a avut un acord ce formează un antecontract[1]. Continuă lectura „Antecontractul”

Importanţa juridică a negocierii contractelor

Dorin CIMIL, doctor în drept, conferenţiar universitar, Facultatea de Drept, USM

Dreptul la negocierea contractelor civile reprezintă un drept fundamental în domeniul dreptului contractelor şi se sprijină pe prevederile art. 1 CC RM care proclamă atât libertatea contractuală, cît şi inviolabilitea proprietăţii, inadmisibilitea imixtiunii în afacerile private, necesitea de realizare liberă a drepturilor civile, de garantare a restabilirii persoanei în drepturile în care a fost lezată şi de apărare judiciară a lor în calitate de valori supreme, fără de care nu poate fi concepută legislaţia civilă. Libertatea subiecţilor să stabilească pe bază de contract drepturile şi obligaţiile lor conţine iminent şi dreptul (libertatea) de a negocia cu potenţialii cocontractanţi pentru a putea realiza obiectivele propuse şi acest lucru constituie o regulă, nu o excepţie, la etapa de încheiere a contractului, fapt ce-şi găseşte reflecţia în norma art. 712 alin. (2) CC RM: „nu există clauze contractuale standard în măsura în care condiţiile contractului au fost negociate în particular între părţi”. Elaborarea de către legiuitor a mecanismului de reglementare juridico-civilă prin intermediul clauze contractuale standard nu poate înlocui sau exclude etapa negocierii contractului, dar suplineşte situaţia juridică în care negocierile sunt suprimate de inegalitatea economică a părţilor sau incapacitatea psihologică sau de altă natură a unui subiect de a negocia la acelaşi nivel cu profesionistul. În situaţia în care, în contractele de adeziune, nu există un acord liber consimţit, iar discuţiile lipsesc aproape cu desăvîrşire era normală intervenţia legiuitorului …[i] Continuă lectura

Calculul dobânzii de întârziere

Deseori particip în şedinţe de judecată unde unii detentori de diplomă de jurist (şi chiar de licenţă de avocat!) îşi permit să dea interpretări pe cât de originale, pe atât şi de aberante ale conţinutului art. 619 Cod Civil – dobânda de întârziere. Văzută ca mană cerească, aştia ce frânau la matematică pe timp de şcoală se avântă în calcule dintre cele mai incredibile… Atât de incredibile, încât şi unul suferind de autism privindu-le ar ţipa în gura mare: Ce dracu?!!!!!!!!! Continuă lectura „Calculul dobânzii de întârziere”

Cesiunea creanţei viitoare

Autor: Andrei ROGAC, avocat-stagiar, Cabinetul Avocatului „Mihai Rogac”, masterand în anul I, Facultatea de Drept, USM

SUMMARY

Traders are always preoccupied in finding new sources and methods of financing their business. In this way they are ready to assign future receivables, in order to obtain fresh money. And a big role in this have lawyers, that have to fit this situation in to the legal rule. In this small article we will give answer to questions like, what is a future receivable and if it is possible to assign receivables that will appear in the future and what is the procedure for such operations in order to respect the civil law, and the civil law principles.

Continuă lectura „Cesiunea creanţei viitoare”