Vom avea dobânzi rezonabile la împrumuturi?

Sursa: Ziarul Capital Market

cm464-2[1]Deşi numărul litigiilor în care sunt implicate instituţiile de creditare nebancare, nu este atât de mare, impactul pe care îl au deciziile de recalcul al ratelor la dobânzi ar putea să distorsioneze sistemul. Recent, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a aprobat hotărârea cu privire la aplicarea de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei la soluţionarea litigiilor legate de contractele de împrumut, acordate de asociaţiile de economii şi împrumut şi organizaţiile de microfinanţare. În mod special, documentul stabileşte dobânda rezonabilă la împrumuturi. Continuă lectura „Vom avea dobânzi rezonabile la împrumuturi?”

PARTICULARITĂŢILE CONTRACTULUI DE LEASING

Autor: Iurie MIHALACHE,

doctor în drept, lector universitar

L’apparition des opérations de leasing représente un progrès évident en matière contractuelle. Le cadre juridique du leasing dans la législation de la République de Moldova est donné par la Loi concernant le leasing et le Code civil. Dans ces documents normatifs le leasing apparaît comme une opération juridique et financière complexe, résultat d’une réunion originale de plusieurs instruments juridiques (la vente-achat, le mandat, la location, le crédit bancaire, l’assurance) qui implique la participation de trois parties: vendeur, financier, utilisateur.

1. Consideraţii generale cu privire la leasing

sign-lease-contract1[1]Scurt istoric. Termenul leasing provine de la verbul englez to lease, care se traduce prin „a închiria”. Leasingul, ca instituţie juridică, a luat naştere în Anglia, la mijlocul secolului al XIX-lea, odată cu dezvoltarea vertiginoasă a industriei, iar un rol important în acest sens l-a avut transportul feroviar. Proprietarii minelor de cărbune aveau nevoie de vagoane, dar nu dispuneau de resurse financiare suficiente pentru a le procura, de aceea, au convenit cu producătorii ca aceştea să le ofere vagoanele anticipat, iar achitarea să fie efectuată în mod treptat, pe măsura realizării pe piaţă a cărbunelui[1]. Mai apoi, leasingul a fost preluat şi extins în Statele Unite ale Americii. Prima operaţiune de leasing în SUA a apărut în anul 1877, când societatea „Bell Telephone Comp” a oferit abonaţilor săi posibilitatea închirierii aparatelor telefonice pe termen lung, cu dreptul de a le procura la finele chiriei. Datorită acestui curs, SUA a fost telefonizată mai rapid decât celelalte state ale lumii[2]. Continuă lectura „PARTICULARITĂŢILE CONTRACTULUI DE LEASING”

Obligaţia de transport (auto)

Olesea Negru, masterandă, Facultatea de Drept, USM

Dorin Cimil, doctor în drept, conf. univ., Facultatea de Drept, USM

Traffic-jam-2[1]Logic, orice noţiune are un conţinut şi o sferă, conţinutul fiind dat de ceea ce logica defineşte drept ,,note dominante’’, identificate sintetic prin definiţie, după tradiţionala relaţie gen proxim – diferenţă specifică. Prin urmare, pentru a înţelege mai bine noţiunea de obligaţie civilă, vom încerca să analizăm elementele definitorii, care alcătuiesc conţinutul acestei noţiuni. Continuă lectura „Obligaţia de transport (auto)”

Argumente în favoarea codificării legislaţiei naţionale din domeniul transportului

Autor: Iurie MIHALACHE,

doctor în drept, lector universitar (USM)

page0-old-law-books-edit[1]

Les réalités juridiques de la République de Moldova montrent que la législation sur les transports est incomplet et comporte plusieurs lacunes. Le plus difficile est la situation du transport aérien. Jusqu’à present il n’existe pas un code aeriene. Dans le transport routier la situation est meilleure. Actuellement se prépare le code de la route ajusté à la législation de l’Union européenne. En ce qui concerne le transport ferroviaire et maritime, il y’a des problèmes quant à l’application pratique de la législation.

 

1. Precizări prealabile

Codificarea este forma superioară de sistematizare a actelor normative care constă în procesul de prelucrare şi alcătuire a unui singur act normativ cu putere de lege, numit cod, din toate (sau aproape toate) actele normative dintr-o ramură de drept[1]. Codul apare ca un rezultat al unui complex de operaţii. El necesită profesionalism, previziune, răspundere[2]. Procesul de codificare ţine de competenţa exclusivă a Parlamentului. Continuă lectura „Argumente în favoarea codificării legislaţiei naţionale din domeniul transportului”

Inadmisibilitatea dobîndirii dreptului de proprietate asupra mijloacelor de transport în bază de procură

Grigore Ardelean

doctorand, lector Catedra drept civil, Academia „Ştefan cel Mare”, Republica Moldova

different-type-of-vehicles[1]Caracterul evolutiv al unei societăţi, dar şi a omenirii în ansamblu, este bazat în principiu, pe respectarea anumitor norme de conveţuire, iar modul de răspîndire şi respectare a acestora contribuie esenţial la sporirea calităţii vieţii.

Avînd în vedere faptul, că omul fiind unica fiinţă dotată cu raţiune, acesta posedă abilităţi de evaluare, constatare, delimitare între ce e bine şi ce e rău, ce e important sau mai puţin important pentru existenţa sa. Această situaţie este valabilă şi în materie de drepturi, delimitarea fiind realizată în funcţie de importanţă, iar aceasta este determinată de necisităţi.

Astfel, unul din cele mai importante drepturi care au determinat existenţa omului, pe lîngă dreptul la viaţă, sănătate, libertate şi opinie, îl constituie dreptul de proprietate. În diferitele etape ale dezvoltării societăţii omeneşti a existat preocuparea de a justifica instituţia proprietăţii, toate curentele, toate concepţiile au rămas unanime în a susţine importanţa şi necesitatea ei. Continuă lectura „Inadmisibilitatea dobîndirii dreptului de proprietate asupra mijloacelor de transport în bază de procură”

Regimul juridic a mijlocului de transport auto

Olesea Negru, Facultatea de Drept, USM

Dorin Cimil, doctor în drept, conf. univ., Facultatea de Drept, USM

transport3[1]Scriitorul Rudyard Kipling spunea, într-o expresie figurată, că în esenţă ,,o civilizaţie este un drum’’. Aceleaşi valenţe se desprind din constatarea că ,,transportul constituie deopotrivă modelul şi reflectarea unei societăţi’’. Transportul face parte din cotidian şi satisfice atît necesităţile de ordin social, cît şi cele de ordin economic.[1] Încă din vechi timpuri, mijlocul de transport la general şi auto în special reprezintă o importanţă majoră, destinaţia acestora fiind de a deplasa încărcăturile sau respectiv persoanele fizice în spaţiu. Continuă lectura „Regimul juridic a mijlocului de transport auto”

Analiza juridică a noţiunii de autogară

225251159[1]Bine cunoscutul cântec a lui Gabriel Dorobanţu ne îndeamnă în continuu să revenim în gara noastră mică. Dincolo de versurile lacrimogene la care facem apel, interesul juridic al analizei pe care ne propunem s-o desfăşurăm, se limitează la un singur element al versului, şi anume acel de gară, autogară. Astfel, în percepţia cotidiană, gara nu este decât punctul de îmbarcare-debarcare a pasagerilor ce consumă servicii de transport public suburban, interurban sau internaţional. Totuşi, reglementarea juridică a noţiunii de autogară nu e atât de simplă precum pare şi arareori vine să lărgească spectrul de interpretare practică a subiectului cercetat. Continuă lectura „Analiza juridică a noţiunii de autogară”

Calificarea contractului civil – metode și procedee

Dorin Cimil, doctor în drept,  conferenţiar universitar

Catedra drept civil USM

Teoria și practica calificării raporturilor civile fac parte inerentă din mecanismul de reglementare juridico-civilă, constituit din norme juridice, preponderent cu caracter dispozitiv, și mijloace juridice. În domeniul civilisticii nu s-au făcut studii distincte vis-à-vis de bazele științifice ale metodologiei  calificării raporturilor obligaționale. Totuși, încercări de a scoate în relief problematica calificării contractelor civile și comerciale au fost făcute de către civiliștii francezi[1] în a doua jumătate a secolului XX. Literatura civilistică românească din acele timpuri se axa, în fond, pe problema calificării în aspectul dacă actul juridic este de natură comercială sau civilă[2], în special, calificarea operațiunilor care aveau ca obiect bunurile imobile. Explicația acestei calificări a operațiunilor cu imobile ca fiind civile se poate afla în tradiția raporturilor economice care acordau o importanță mai mare proprietății imobiliare și circulației acesteia, datorită naturii finite a terenurilor și valorii importante a clădirilor[3]. Continuă lectura „Calificarea contractului civil – metode și procedee”

Cu privire la relaţia rezonabilă dintre dobânzile practicate pe piaţa financiară non-bancară şi rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei

În scopul unificării practicii judiciare, Curtea Supremă de Justiţie oferă următoarele recomandări elaborate cu concursul profesorilor facultăţii Drept a Universităţii de Stat din Moldova:

Întru evitarea deficienţelor la punerea în aplicare a legislaţiei privind dobânzile practicate pe piaţa financiară non-bancară, Curtea Supremă de Justiţie oferă următoarele recomandări, elaborate cu concursul profesorilor Facultăţii Drept a Universităţii de Stat din Moldova.

Instanţele de judecată vor ţine cont de faptul că, la aplicarea art.869 alin.(1) al Codului civil, urmează a se lua în considerare specificul pieţei financiare non-bancare şi a legislaţiei aferente.  Aşadar, conform Normelor de prudenţă financiară a asociaţiilor de economii şi împrumut a cetăţenilor, aprobate de Comisia Naţională a Pieţei Financiare prin Hotărîrea nr. 17/8 din 30 aprilie2008 (Monitorul Oficial nr. 131-133/381 din 22.07.2008), pct. 17, rata dobînzii la împrumuturile acordate de către asociaţie trebuie să fie stabilită la un nivel suficient pentru a acoperi cheltuielile privind dobînzile la mijloacele financiare atrase, cheltuielile suportate şi constituirea şi/sau menţinerea rezervei instituţionale la nivelul minim stabilit la art.33 din Legea nr.139 din 21.06.2007.

Prin urmare, instanţa de judecată va considera rezonabilă rata dobânzii calculată conform sumei următoarelor componente:

1) costul creditorului atragerii mijloacelor financiare.  De exemplu, în 11 octombrie 2012, rata de referinţă interbancară (CHIBOR) publicată de Banca Naţională a Moldovei era de 11.38%;

2) profitul creditorului de aproximativ jumătate din costul indicat la componenta nr. 1);

3) cheltuielile suportate de creditor şi costurile aferente menţinerii rezervei instituţionale, de aproximativ 4-5%.

În aceste circumstanţe, instanţa de judecată are temei să considere, la 11 octombrie 2012, o dobândă de 22.07% anuale ca fiind rezonabilă.

În raport cu dobânzile pe împrumuturile acordate de alţi agenţi economici participanţi la piaţa financiară non-bancară, este justificată aplicarea aceleiaşi formule de calcul.

Totodată, se atenţionează instanţele de judecată că în cazul împrumuturilor acordate de asociaţiile de economii şi împrumut a cetăţenilor ori alţi agenţi economici ai pieţei financiare non-bancară, este inechitabilă, şi duce la o îmbogăţire fără justă cauză a debitorului, anularea integrală a clauzei privind dobânda pe temeiul art. 869 alin.(2) al Codului civil şi stabilirea dobânzii prevăzute de art. 585.  Echitabilă şi justă va fi reducerea dobânzii până la o rată rezonabilă (conform formulei de calcul explicate mai sus), aplicându-se astfel nulitatea parţială, conform art. 220 alin.(3) al Codului civil.

ANALIZA TEORETICĂ A ABORDĂRILOR PRACTICII JUDICIARE PRIVIND EFECTELE NULITĂȚII ÎN CADRUL GRUPURILOR DE CONTRACTE

Dorin CIMIL

Doctor în drept, conf.univ.

Catedra Drept Civil, Facultatea de Drept, USM

Obiectul cercetării științifice al prezentului articol se restrânge la câteva pasaje ale practicii judiciare ce se referă la efectul nulității actului juridic inițial dintr-un grup de contracte şi efectele produse asupra actului juridic următor ,expuse în Hotărârea Plenul Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova cu privire la aplicarea de către instanțele de judecata a legislației ce reglementează nulitatea actului juridic civil.

“În ceea ce privește răsfrângerea efectelor nulității actului juridic faţă de terți, se va reţine că anularea actului juridic inițial atrage şi anularea actului juridic următor, datorita legăturii lor reciproce”.

Legăturile reciproce dintre contracte se exprimă prin formula grupului de contracte sau lanţului de contracte, care reprezintă o unitate omogenă de contracte care au în comun acelaşi obiect al prestaţiilor, sau având o structură diferită a contractelor, au „obligaţii caracteristice”. Efectele conjugate a mai multor contracte oferă posibilitatea de a înfrânge limitele puse de regula relativităţii convenţiei cu un dublu beneficiu: 1) extinderea câmpului de aplicare a acţiunii directe dincolo de cazurile expres prevăzute de lege şi 2) angajarea răspunderii contractuale a unei părţi a contractului faţă de un terţ, legat de primul contract printr-o convenţie distinctă[1].

Abordarea teoretică a grupului de contracte pe acest palier vine să ancoreze în circuitul ştiinţific conceptele despre asimilarea terţilor cu statutul juridic rezervat părţilor, extinderea răspunderii contractuale şi la alte persoane decât părţile contractante, şi sprijinirea principiului pacta sunt servanda exclusiv pe litera legii. Continuă lectura „ANALIZA TEORETICĂ A ABORDĂRILOR PRACTICII JUDICIARE PRIVIND EFECTELE NULITĂȚII ÎN CADRUL GRUPURILOR DE CONTRACTE”

Proiectează un site ca acesta, cu WordPress.com
Începe