Teoria generală a obligaţiilor civile

Particularităţi ale acţiunii în justiţie pentru repararea prejudiciului ecologic cauzat de minori

Grigore Ardelean, lector universitar la Catedra „Ştiinţe juridice” a Academiei “Ştefan cel Mare”, doctorand

RECENZENT: Igor Trofimov, Şeful catedrei „Ştiinţe juridice” a Academiei “Ştefan cel Mare”, doctor în drept, conferenţiar universitar

***

Summary

Ensuring the exercise of the right to a healthy environment is possible only in the presence of an effective mechanism of defense by preventing or ultimately damage caused. The legal resources on providing a full repair environmental damage are functional only with the support of rules that belong to other branches of law, which in turn have to meet the new needs and aspirations.

***

Esenţa unui trai decent, în principiu, nu presupune doar comfortul material pe care şi l-a adaptat omul de-a lungul existenţei sale, ce constă adesea în puterea de cumpărare a diferitor bunuri şi servicii generată de nivelul înalt al remunerării, asistenţa medicală, garanţiile sociale sau de nivelul de asigurare a securităţii şi ordinii de drept, ci în mare parte de calitatea mediului ce asigură viabilitatea tuturor proceselor ce alcătuiesc existenţa umană.

Potrivit unor evaluări recente[1], protecţia mediului a devenit o necesitate a societăţii contemporane, o oportunitate cu caracter universal. Preocupările privind păstrarea unui mediu sănătos vizează ameliorarea condiţiilor de viaţă ale omului, menţinerea echilibrului ecologic, a ecosistemelor din care fiinţa umană face parte integrantă. Existenţa unui mediu sănătos reprezintă o condiţie a realizării drepturilor fundamentale ale omului: dreptului la sănătate fizică şi morală şi dreptului la viaţă. Aceasta implică păstrarea calităţii principalelor componente ale mediului, în condiţiile unei dezvoltări durabile. Acţiunea de protecţie a mediului se poate realiza pe deplin numai prin asocierea măsurilor de ordin juridic şi administrativ cu cele de ordin educaţional. Schimbarea mentalităţii oamenilor nu este deloc uşoară, dar fără o educaţie în acest sens orice acţiune de ocrotire a mediului este sortită eşecului. Este de menţionat că educaţia ecologică ocupă un loc central în politicile statelor europene la care aspiră Republica Moldova. Continuă lectura „Particularităţi ale acţiunii în justiţie pentru repararea prejudiciului ecologic cauzat de minori”

CU PRIVIRE LA VALORILE MOBILIARE ALE SOCIETĂŢII PE ACŢIUNI

Autor: MIHALACHE Iurie, Doctor în drept,

Annotation. Les valeurs mobilières sont des titres émis par des personnes morales. La détention de valeurs mobilières donne le droit à une quotité de capital (pour les actions), ou à un droit de créance (pour les obligations). Dans la législation nationale les valeurs mobilières sont reglementées par la Loi concernant le marché de capital nr. 171/2012 et la Loi concernant les sociétés par actions nr. 1134/2012.

Adnotare. Valorile mobiliare sunt titluri emise de către persoanele juridice. Deţinerea valorilor mobiliare conferă dreptul la o cotă din capital (în cazul acţiunilor) sau la un drept de creanţă (în cazul obligaţiunilor). În legislaţia naţională valorile mobiliare sunt reglementate de Legea cu privire la piaţa de capital nr. 171/2012 şi Legea privind societăţile pe acţiuni nr. 1134/2012.

Mots-clés: valeurs mobilières, actions, obligations, marché de capital, sociétés par actions, personnes morales.

Cuvinte-cheie: valori mobiliare, acţiuni, obligaţiuni, piaţă de capital, societate pe acţiuni, persoane juridice.

Precizări. Abordarea temei respective a fost condiţionată de intrarea în vigoare a Legii privind piaţa de capital nr.171/2012[1] care introduce schimbări esenţiale pe piaţa valorilor mobiliare din republică. Deşi publicarea legii s-a făcut la 14 septembrie 2012, intrarea sa în vigoare a avut loc cu un an mai târziu, în 2013, fapt ce a condiţionat abrogarea a două legi importante, Legea cu privire la fondurile de investiţii, nr.1204 din 05.06.1997 (republicată în Monitorul Oficial al R.Moldova, 2003, nr.177-188) şi Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare, nr.199 din 18.11.1998 (republicată în Monitorul Oficial al R.Moldova, 2008, nr.183-185). Noutatea legii reiese şi din faptul că transpune în legislaţia naţională cele mai relevante directive al Uniunii Europene în domeniul pieţei financiare şi de capital[2]. Continuă lectura „CU PRIVIRE LA VALORILE MOBILIARE ALE SOCIETĂŢII PE ACŢIUNI”

REFLECȚII JURIDICE PRIVIND CIRCULAȚIA BANILOR ÎN SISTEMUL FINANCIAR-BANCAR

Alexandru BOT

Avocat, doctorand, Catedra Drept Civil, Facultatea de Drept, Universitatea de Stat din Moldova

Codul Civil al Republicii Moldova reglementează sec noțiunea banilor, descriind în particular una din funcțiile acestora, nu și originea, natura sau esența lor. Astfel, legiuitorul moldav s-a limitat în reglementa că moneda naţională, leul, constituie un mijloc legal de plată, obligatoriu pentru recepţionare conform valorii nominale pe întreg teritoriul Republicii Moldova (art. 302 alin. (1) C.Civ. RM).

Din noțiunea respectivă doctrina autohtonă a dedus că banii sunt o categorie specială de bunuri care datorită proprietăţilor lor deosebite sunt un echivalent general al tuturor celorlalte bunuri şi constituie un instrument general al schimbului.[1]Din păcate o asemenea definiție nu poate explica conținutul juridic al banilor și, de altfel, puțin are în comun cu realitatea monetară. Un prim indice al falsității aprecierilor sus-evidențiate este furnizat chiar de legiuitor. Or, acesta în art. 5 din Legea cu privire la bani, nr. 1232 din 1992, reglementează suficient de clar că leul (numerarul aflat în circulaţie şi la conturile bancare curente şi pe termen) se pune în circulaţie fiind asigurat deplin de activele Băncii Naţionale a Moldovei, de masa de mărfuri şi de serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova, de activele agenţilor economici din republică aflate peste hotare. Pe cale de consecință, a afirma că banii reprezintă o expresie valorică a bunurilor, înseamnă a neglija realitatea că însăși procesele de creare, modificare și, în unele cazuri, de distrugere a bunurilor, la fel, au un echivalent bănesc. De altfel, definiția dată de doctrinarii moldavi vine în contradicție cu însăși textul legislativ comentat. Or, art. 302 alin. (1) C.Civ. RM, se limitează în a menționa că banii sunt un mijloc de plată, fără a exemplifica natura materială sau imaterială, reală sau relativă, personală sau impersonală a prestației achitate prin acești bani. Continuă lectura „REFLECȚII JURIDICE PRIVIND CIRCULAȚIA BANILOR ÎN SISTEMUL FINANCIAR-BANCAR”

DESPRE OBLIGAȚIA DE A ÎNCETA CONTRACTUL DE CREDIT, COMPROMIS PRIN NEEXECUTARE

Alexandru BOT, doctorand

Accesează articolul pe www.law.md

La data de 06 iunie 2002, Parlamentul Republicii Moldova a votat Legea nr. 1107-XV prin care a fost adoptat Codul Civil, care a intrat în vigoare la 12 iunie 2003. Prin textul actului normativ sus-menționat, legislatorul a reglementat o serie de raporturi juridice necunoscute sau slab dezvoltate de legislația civilă anterioară. În șirul acestor novații legislative pot fi incluse și reglementările din domeniul creditării bancare, generic incluse în art. 1236 – 1245 ale Codului Civil și completate subsecvent de prevederile relative împrumutului din art. 867- 874 Cod Civil.

Astfel, prin textul art. 1242 alin. (1) Cod Civil, legislatorul a reglementat dreptul creditorului (băncii comerciale) de a rezilia contractul de credit în cazul în care:

a) debitorul a devenit insolvabil;

b) debitorul nu a oferit garanţiile cerute sau a redus fără acordul creditorului garanţiile oferite;

c) debitorul nu plăteşte dobânda în termenul stabilit;

d) debitorul nu a executat obligaţia de restituire a cel puţin 2 tranşe ale creditului, atunci când contractul prevede restituirea creditului în rate;

e) există alte cazuri prevăzute de lege sau de contract.

Totuși, o analiză în detaliu a acestei norme ne permite să deducem că în limita temeiurilor neexhaustive de care legiuitorul a legat dreptul creditorului de a înceta contractul de credit, s-a admis o ingerință impardonabilă asupra art. 16, 20, 55, 127 şi 130 din Legea supremă. În particular, considerăm că neconstituţionalitatea prevederilor art. 1242 alin. (1) lit. a) – e) din Codul Civil al RM se rezumă la denaturarea esenţei temeiurilor de reziliere a contractului, care cumulează obligaţia băncii comerciale de a înceta raporturile de creditare şi nicidecum dreptul acesteia. Continuă lectura „DESPRE OBLIGAȚIA DE A ÎNCETA CONTRACTUL DE CREDIT, COMPROMIS PRIN NEEXECUTARE”

Obligaţia de transport (auto)

Olesea Negru, masterandă, Facultatea de Drept, USM

Dorin Cimil, doctor în drept, conf. univ., Facultatea de Drept, USM

Logic, orice noţiune are un conţinut şi o sferă, conţinutul fiind dat de ceea ce logica defineşte drept ,,note dominante’’, identificate sintetic prin definiţie, după tradiţionala relaţie gen proxim – diferenţă specifică. Prin urmare, pentru a înţelege mai bine noţiunea de obligaţie civilă, vom încerca să analizăm elementele definitorii, care alcătuiesc conţinutul acestei noţiuni. Continuă lectura „Obligaţia de transport (auto)”

Inadmisibilitatea dobîndirii dreptului de proprietate asupra mijloacelor de transport în bază de procură

Grigore Ardelean

doctorand, lector Catedra drept civil, Academia „Ştefan cel Mare”, Republica Moldova

Caracterul evolutiv al unei societăţi, dar şi a omenirii în ansamblu, este bazat în principiu, pe respectarea anumitor norme de conveţuire, iar modul de răspîndire şi respectare a acestora contribuie esenţial la sporirea calităţii vieţii.

Avînd în vedere faptul, că omul fiind unica fiinţă dotată cu raţiune, acesta posedă abilităţi de evaluare, constatare, delimitare între ce e bine şi ce e rău, ce e important sau mai puţin important pentru existenţa sa. Această situaţie este valabilă şi în materie de drepturi, delimitarea fiind realizată în funcţie de importanţă, iar aceasta este determinată de necisităţi.

Astfel, unul din cele mai importante drepturi care au determinat existenţa omului, pe lîngă dreptul la viaţă, sănătate, libertate şi opinie, îl constituie dreptul de proprietate. În diferitele etape ale dezvoltării societăţii omeneşti a existat preocuparea de a justifica instituţia proprietăţii, toate curentele, toate concepţiile au rămas unanime în a susţine importanţa şi necesitatea ei. Continuă lectura „Inadmisibilitatea dobîndirii dreptului de proprietate asupra mijloacelor de transport în bază de procură”

Cuprinsul dobânzii convenţionale în contractele de împrumut şi creditare

Alexandru BOT, magistru în drept, avocat-stagiar

Un studiu din sec. al XIX-lea menţionează: „Există suflete avare care neagă existenţa moralei veritabile, pentru ele binele şi răul nu sunt decât concepte variabile ale intelectului uman, iar conştiinţa nu e decât un ecou al prejudecăţilor timpului, rasei şi locului. Istoria împrumutului oneros vine să justifice acest sofism. Astfel, indiferent de epoca de referinţă, mereu vom identifica opinii ale înţelepţilor, care vin în contradicţie cu perceptele legislaţiei pozitive. Consacrat de legile Greciei şi Romei, împrumutul oneros a atras asupra lui totul ce avut de ilustrat filosofia, totul ce a avut mai sfânt Biserica; legislatorul cedând în faţa presiunilor de idei, l-a excomunicat, astfel încât viziunile cele mai autoritare ale timpului s-au răsculat pentru a-l apăra şi a pleda pentru cauza sa. După o luptă de zece secole, aceasta a dobândit o victorie decisivă. Cărui fapt să-i atribuim aceste vicisitudini? Exagerării spiritului uman, care nu cunoaşte nici o măsură şi parcurge fără cedare orice distanţă care separă extremele, neştiind niciodată să se oprească la mijloc. Continuă lectura „Cuprinsul dobânzii convenţionale în contractele de împrumut şi creditare”

Dobînda legală în legislația Republicii Moldova

Palamarciuc Vladimir, Faculatatea de Drept, USM

Recenzent:

Victor Volcinschi, doctor habilitat în drept, profesor universitar (USM)

The circuit of the goods and money determine the economical development of the society. Environment of market economy contributes to the number of concluded contracts increasing, as a result, the number of money obligations. Money obligation represents the duty, of the legal or natural person, to transmit a certain sum of money to another person. If debtor breaches that obligation, legal provision settle specific consequences for such situations. These consequences are stipulated in article 619 Civil code of Republic of Moldova. This article provides that delay in payment of money obligations, means the debtor responsibility expressed in money interest. Provisions from art.619 CC of RM should be examined in relation with art.585 CC of RM, but it is necessary to distinguish these two regulations because each of them should be applied in separate way, because of their specific juridical nature.

Dezvoltarea economică a societății depinde foarte mult de circuitul mărfurilor, precum și a capitalului. Evoluția relațiilor comerciale denotă accelerarea vitezei de circulație a banilor, ceea ce, la rîndul său, presupune că existența obligațiilor pecuniare în circuitul civil este în creștere. Astfel, tot mai accentuat devine aspectul juridic al acestor relații sociale. Aceasta deoarece raporturile obligaționale pecuniare generează anumite consecințe juridice distincte prevăzute de lege. Una dintre aceste consecințe o reprezintă dobînda legală. Continuă lectura „Dobînda legală în legislația Republicii Moldova”

RECALIFICAREA LOCAŢIUNII ÎN RAPORTURILE DE TRANSPORT FEROVIAR AL BUNURILOR

Dorin CIMIL, doctor în drept, conferențiar universitar

Alexandru BOT, masterand

Fenomenul extinderii locaţiunii, ca gen de activitate comercială, impune participanţilor la circuitul civil identificarea de soluţii ce ar servi nu numai profitului mutual, dar şi reglementării corecte a raporturilor stabilite între părţile contractante.

Aceste sarcini de altfel nu sunt străine şi ramurii transporturilor, prin intermediul căreia schimbul de bunuri şi valori patrimoniale a primit un impuls incontestabil, accelerând nu numai încheierea contractelor aferente, dar şi executarea lor.

Locaţiunea unităţilor de transport reprezintă pentru unele ramuri ale economiei o componentă importantă a activităţii comerciale, reieşind din faptul că, odată cu trecerea la relaţiile de piaţă, dotările financiare din partea statului s-au redus drastic. Continuă lectura „RECALIFICAREA LOCAŢIUNII ÎN RAPORTURILE DE TRANSPORT FEROVIAR AL BUNURILOR”

CLAUZA DE HARDSHIP – CONCEPT ŞI APLICARE

Autor: Botnari Veaceslav, student în anul IV (BAC), Facultatea de Drept, USM

Contractul este acordul de voinţă realizat între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc, se modifică sau se sting raporturi juridice, aceasta este definiţia legală a contractului prevăzută de codul civil. Încheierea, modificarea şi stingerea raporturilor juridice contractuale se realizează în primul rând prin prisma principiului libertăţii contractuale specificat în primul articol al CC, dar şi în art.668CC care detailează: contractul poate fi modificat sau rezolvit numai în conformitate cu clauzele sale ori prin acordul părţilor dacă legea nu prevede altfel. O astfel de modalitate este prevăzută la articolul 623 CC intitulat „Ajustarea contractului în cazul modificării împrejurărilor” situaţie intitulată în doctrină – Hardship.

Situaţia de hardship se manifestă atunci când după încheierea contractului survin evenimente, a căror apariţia nu a putut fi prevăzută de părţi, dar care dezechilibrează excesiv balanţa de obligaţii stabilită între părţi, iar păstrarea nemodificată a obligaţiilor contractuale ar fi inechitabilă. Continuă lectura „CLAUZA DE HARDSHIP – CONCEPT ŞI APLICARE”