Teoria generală a contractelor – Pagina 2

Cuprinsul dobânzii convenţionale în contractele de împrumut şi creditare

Alexandru BOT, magistru în drept, avocat-stagiar

Un studiu din sec. al XIX-lea menţionează: „Există suflete avare care neagă existenţa moralei veritabile, pentru ele binele şi răul nu sunt decât concepte variabile ale intelectului uman, iar conştiinţa nu e decât un ecou al prejudecăţilor timpului, rasei şi locului. Istoria împrumutului oneros vine să justifice acest sofism. Astfel, indiferent de epoca de referinţă, mereu vom identifica opinii ale înţelepţilor, care vin în contradicţie cu perceptele legislaţiei pozitive. Consacrat de legile Greciei şi Romei, împrumutul oneros a atras asupra lui totul ce avut de ilustrat filosofia, totul ce a avut mai sfânt Biserica; legislatorul cedând în faţa presiunilor de idei, l-a excomunicat, astfel încât viziunile cele mai autoritare ale timpului s-au răsculat pentru a-l apăra şi a pleda pentru cauza sa. După o luptă de zece secole, aceasta a dobândit o victorie decisivă. Cărui fapt să-i atribuim aceste vicisitudini? Exagerării spiritului uman, care nu cunoaşte nici o măsură şi parcurge fără cedare orice distanţă care separă extremele, neştiind niciodată să se oprească la mijloc. Continuă lectura „Cuprinsul dobânzii convenţionale în contractele de împrumut şi creditare”

RECALIFICAREA LOCAŢIUNII ÎN RAPORTURILE DE TRANSPORT FEROVIAR AL BUNURILOR

Dorin CIMIL, doctor în drept, conferențiar universitar

Alexandru BOT, masterand

Fenomenul extinderii locaţiunii, ca gen de activitate comercială, impune participanţilor la circuitul civil identificarea de soluţii ce ar servi nu numai profitului mutual, dar şi reglementării corecte a raporturilor stabilite între părţile contractante.

Aceste sarcini de altfel nu sunt străine şi ramurii transporturilor, prin intermediul căreia schimbul de bunuri şi valori patrimoniale a primit un impuls incontestabil, accelerând nu numai încheierea contractelor aferente, dar şi executarea lor.

Locaţiunea unităţilor de transport reprezintă pentru unele ramuri ale economiei o componentă importantă a activităţii comerciale, reieşind din faptul că, odată cu trecerea la relaţiile de piaţă, dotările financiare din partea statului s-au redus drastic. Continuă lectura „RECALIFICAREA LOCAŢIUNII ÎN RAPORTURILE DE TRANSPORT FEROVIAR AL BUNURILOR”

CLAUZA DE HARDSHIP – CONCEPT ŞI APLICARE

Autor: Botnari Veaceslav, student în anul IV (BAC), Facultatea de Drept, USM

Contractul este acordul de voinţă realizat între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc, se modifică sau se sting raporturi juridice, aceasta este definiţia legală a contractului prevăzută de codul civil. Încheierea, modificarea şi stingerea raporturilor juridice contractuale se realizează în primul rând prin prisma principiului libertăţii contractuale specificat în primul articol al CC, dar şi în art.668CC care detailează: contractul poate fi modificat sau rezolvit numai în conformitate cu clauzele sale ori prin acordul părţilor dacă legea nu prevede altfel. O astfel de modalitate este prevăzută la articolul 623 CC intitulat „Ajustarea contractului în cazul modificării împrejurărilor” situaţie intitulată în doctrină – Hardship.

Situaţia de hardship se manifestă atunci când după încheierea contractului survin evenimente, a căror apariţia nu a putut fi prevăzută de părţi, dar care dezechilibrează excesiv balanţa de obligaţii stabilită între părţi, iar păstrarea nemodificată a obligaţiilor contractuale ar fi inechitabilă. Continuă lectura „CLAUZA DE HARDSHIP – CONCEPT ŞI APLICARE”

Dobânda exagerată în contractul de împrumut este ilegală

Serviciul de presă al Curţii Supreme de Justiţie

Decizia Curţii Supreme de Justiţie

Deşi a trecut o perioadă considerabilă de timp de la intrarea în vigoare a Codului civil (redacţia 2002), mai persistă numeroase situaţii când sunt încheiate contracte cu ignorarea prevederilor legale, iar părţile sunt nevoite să apeleze la instanţele de judecată pentru soluţionarea conflictelor.

Un asemenea caz, se referă şi la stabilirea dobânzilor în contractele de împrumut încheiate cu alte persoane decât instituţiile bancare (a căror activitate este reglementată separat). Considerăm că aducerea în atenţia opiniei publice a unui litigiu care a avut drept obiect de examinare dobânda rezonabilă în contractul de împrumut ar putea favoriza înţelegerea corectă a drepturilor persoanelor care apelează la un împrumut, precum şi ar limita abuzurile din partea instituţiilor de creditare. Continuă lectura „Dobânda exagerată în contractul de împrumut este ilegală”

Antecontractul (variantă desfăşurată)

Dorin Cimil, doctor în drept conferenţiar universitar, Catedra drept civil, USM

The juridical construction of the pre-contract, regarded as an act that produces certain rights and obligations, was partially revived by the content of the national Civil Code of 2003. The contractual practice, established before this code, developed particular pre-contractual agreements, especially concerning the sale of real estates. Thus, on the basis of this research we tried to explain the nature of pre-contractual acts retaining some relevant facts of their evolution history and their present normative content. Continuă lectura „Antecontractul (variantă desfăşurată)”

Antecontractul

Dorin Cimil, doctor în drept, conferenţiar universitar, Catedra drept civil, USM

Construcţia juridică a antecontractului a fost reintrodusă fragmentar în legislaţia civilă în calitate de mecanism juridic pentru reglementarea relaţiilor de formare progresivă a contractului civil prpriu-zis. Însăşi procesul de formare a unui contract civil, convenţional poate fi descompus în mai multe etape, necesare pentru maturizarea consimţămîntului de a contracta. Negocierile contractuale deseori trec succesiv în faza ante-contractelor, entităţi juridice pe larg utilizate în practica contractuală în formula “contract preliminar”, “contract prealabil”, “contract cadru”, “acord de principiu”, “scrisoare de intenţie”. Deşi, codul civil nu plasează această formulă juridică în cadrul clasificării legale a contractelor, expusă în art.666, totuşi noţiunea şi regimul juridic al ante-contractelor este într-o manieră nesistemică stabilită de legislaţia civilă. Conform prevederilor art. 679 alin.3 CC RM “prin contract se poate naşte obligaţia de a se încheia un contract. Forma stabilită pentru contract se aplică şi pentru antecontract”. Menţiunea legală respectivă îşi are amprenta în teoria germană de calificare largă a antecontractului, conform căreia antecontract este orice contract viitor, orice convenţie obligatorie, dar provizorie, ceea ce nemţii numesc punctaţie, fiecare din punctele ce a avut un acord ce formează un antecontract[1]. Continuă lectura „Antecontractul”

Importanţa juridică a negocierii contractelor

Dorin CIMIL, doctor în drept, conferenţiar universitar, Facultatea de Drept, USM

Dreptul la negocierea contractelor civile reprezintă un drept fundamental în domeniul dreptului contractelor şi se sprijină pe prevederile art. 1 CC RM care proclamă atât libertatea contractuală, cît şi inviolabilitea proprietăţii, inadmisibilitea imixtiunii în afacerile private, necesitea de realizare liberă a drepturilor civile, de garantare a restabilirii persoanei în drepturile în care a fost lezată şi de apărare judiciară a lor în calitate de valori supreme, fără de care nu poate fi concepută legislaţia civilă. Libertatea subiecţilor să stabilească pe bază de contract drepturile şi obligaţiile lor conţine iminent şi dreptul (libertatea) de a negocia cu potenţialii cocontractanţi pentru a putea realiza obiectivele propuse şi acest lucru constituie o regulă, nu o excepţie, la etapa de încheiere a contractului, fapt ce-şi găseşte reflecţia în norma art. 712 alin. (2) CC RM: „nu există clauze contractuale standard în măsura în care condiţiile contractului au fost negociate în particular între părţi”. Elaborarea de către legiuitor a mecanismului de reglementare juridico-civilă prin intermediul clauze contractuale standard nu poate înlocui sau exclude etapa negocierii contractului, dar suplineşte situaţia juridică în care negocierile sunt suprimate de inegalitatea economică a părţilor sau incapacitatea psihologică sau de altă natură a unui subiect de a negocia la acelaşi nivel cu profesionistul. În situaţia în care, în contractele de adeziune, nu există un acord liber consimţit, iar discuţiile lipsesc aproape cu desăvîrşire era normală intervenţia legiuitorului …[i] Continuă lectura

Instituţia calificării contractelor civile

Dorin Cimil, doctor în drept, conferenţiar universitar

Catedra drept civil, USM

Through this article we tried to develop the theoretical basis of contract qualification, regarded as the authentic math of dynamic civil relations. Thus, our scientific approach is built on the idea that the complexity of human interactions inevitably is reveled in the content of a certain contract entity. This juridical construction usually retains some specific elements that justify a more difficult perception of the will of the parties. In this situation the main priority of the legal adviser or even the judge needs to regard the particular direction of the contract will to the realization of a proper cause, which is the key to understanding the specific interest of any subject of contract relations.

Continuă lectura „Instituţia calificării contractelor civile”

Valenţa juridică a clasificării contractelor civile

Cimil Dorin, doctor în drept, conferenţiar universitar

Avocat, Biroul Asociat de Avocaţi „Facultatea de Drept”

Bot Alexandru, licenţiat în drept, masterand

Jurist, Cabinetul Avocatului „Gheorghe Golubaş”

Partea I

In this study we tried to render a practical content for the theoretical subject of contract classification. We managed to analyze the particular juridical effects of a certain type of contracts, depending on the specific clauses that they have embraced by the will of the parties or even the legislator. Thus, our scientific approach was oriented to the understating of complex contractual constructions that unify under a unique form elements considered to be antagonistic. Continuă lectura „Valenţa juridică a clasificării contractelor civile”